bombiță

română

Etimologie

Din bombă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /bom'bi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului bombiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bombiță	bombițe
Articulat	bombița	bombițele
Genitiv-Dativ	bombiței	bombițelor
Vocativ	bombiță	bombițelor

1. (reg.) diminutiv al lui bombă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bombați

Referințe

• DEX '98 via DEX online