borinot

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

catalană

(català)

Etimologie

Din verbul borinar.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /bo.ɾiˈnɔt/
  • (central) AFI: /bu.ɾiˈnɔt/
  • (oriental) AFI: /bo.ɾiˈnɔt/


Substantiv

borinot m., borinots pl.

  1. (entom.) bondar
  2. (fig.) (om) plictisitor, sâcâitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Referințe