bornare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a borna.

Pronunție

  • AFI: /bor'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bornare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bornare bornări
Articulat bornarea bornările
Genitiv-Dativ bornării bornărilor
Vocativ bornare bornărilor
  1. acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj.


Traduceri

Referințe