bramă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză brame.

Pronunție

  • AFI: /'bra.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bramă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bramă brame
Articulat brama bramele
Genitiv-Dativ bramei bramelor
Vocativ bramă bramelor
  1. semifabricat obținut prin laminarea lingourilor de oțel, cu secțiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite și cu suprafața striată sau punctată.


Traduceri

Anagrame

Referințe