bregmă
română
Etimologie
Din franceză bregma.
Pronunție
- AFI: /'breg.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bregmă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bregmă | bregme |
| Articulat | bregma | bregmele |
| Genitiv-Dativ | bregmei | bregmelor |
| Vocativ | bregmă | bregmelor |
- punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online