brevbärare

suedeză

(svenska)

Etimologie

Atestat deja în 1686; compus din brev („scrisoare”) +‎ bärare („purtător”).

Pronunție

• AFI: /²breːvˌbæːrare/
•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului brevbärare
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	brevbärare	brevbäraren	brevbärare	brevbärarna
Genitiv	brevbärares	brevbärarens	brevbärares	brevbärarnas

1. poștaș, poștar, factor

   Jag bjuder ofta brevbäraren på fika när jag är hemma.

Sinonime

• (rar) postiljon

Cuvinte derivate

• brevbäreri

Cuvinte compuse

• lantbrevbärare

Cuvinte apropiate

• brev

Vezi și

• post
• postkontor

Referințe

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary