breveta
Aspect
Etimologie
Din franceză breveter.
Pronunție
- AFI: /bre.veˈta/
Verb
Conjugarea verbului breveta | |
Infinitiv | a breveta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
brevetez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să breveteze |
Participiu | brevetat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a recunoaște o invenție printr-un brevet; a patenta.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online