brichetaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză briquetage.

Pronunție

  • AFI: /bri.ke'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
brichetaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brichetaj invariabil
Articulat brichetajul invariabil
Genitiv-Dativ brichetajului invariabil
Vocativ brichetajule invariabil
  1. brichetare.


Traduceri

Referințe