brichetare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a bricheta.

Pronunție

  • AFI: /bri.ke'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
brichetare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brichetare brichetări
Articulat brichetarea brichetările
Genitiv-Dativ brichetării brichetărilor
Vocativ brichetare brichetărilor
  1. acțiunea de a bricheta; brichetaj.


Traduceri

Referințe