brighidău

română

Origină necunoscută. Poate din maghiară fergetyü („roată”).

Declinarea substantivului brighidău
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brighidău	brighidaie
Articulat	brighidăul	brighidaiele
Genitiv-Dativ	brighidăului	brighidaielor
Vocativ	brighidăule	brighidaielor