bătător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină batt(u)atorium.

Pronunție

  • AFI: /bə.tə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
bătător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bătător bătătoare
Articulat bătătorul bătătoarele
Genitiv-Dativ bătătorului bătătoarelor
Vocativ bătătorule bătătoarelor
  1. băț, lopățică (împletită) în formă de palmă etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăța de praf.
  2. suport folosit pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc.
  3. băț subțire, la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele, cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei, ca să se aleagă untul; mâtcă, brighidău.
  4. parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa, spre a fi melițate.
  5. scândură mică, dreptunghiulară, care servește la tasarea pământului semănat din grădină.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din a bate + sufixul -ător.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
bătător
Singular Plural
Masculin bătător bătători
Feminin bătătoare bătătoare
Neutru bătător bătătoare


Expresii

  • Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant; izbitor


Traduceri

Anagrame

Referințe