bromurare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din brom.

Pronunție

  • AFI: /bro.mu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bromurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bromurare bromurări
Articulat bromurarea bromurările
Genitiv-Dativ bromurării bromurărilor
Vocativ bromurare bromurărilor
  1. reacție chimică prin care se introduc atomi de brom în molecula unui compus organic.


Traduceri

Referințe