brunare
Etimologie
Din a bruna.
Pronunție
- AFI: /bru'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului brunare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | brunare | brunări |
| Articulat | brunarea | brunările |
| Genitiv-Dativ | brunării | brunărilor |
| Vocativ | brunare | brunărilor |
- acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online