bușmachiu

română

Etimologie

Din rusă, ucraineană башмак (bašmak) < turcă başmak și paşmak, de unde vine și română pașmac.

Pronunție

• AFI: /buʃ.maˈkiw/

Substantiv

Declinarea substantivului bușmachiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bușmachiu	bușmachii
Articulat	bușmachiul	bușmachiii
Genitiv-Dativ	bușmachiului	bușmachiilor
Vocativ	bușmachiule	bușmachiilor

1. (înv. și reg.) pantof de casă; papuc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online