bucle

română

Etimologie

Din franceză bouclé.

Pronunție

• AFI: /bu'kle/

Substantiv

Declinarea substantivului bucle
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bucle	bucleuri
Articulat	bucleul	bucleurile
Genitiv-Dativ	bucleului	bucleurilor
Vocativ	bucleule	bucleurilor

1. țesătură de bumbac, de lână, de fibră sintetică etc., cu aspect buclat.
2. fir creț.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

1. (despre fibre și țesături) cu firul creț sau cu noduri.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• becul

Referințe

• DEX '98 via DEX online