budihace

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /bu.di'ha.ʧe/

Substantiv

Declinarea substantivului budihace
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	budihace	budihace
Articulat	budihacea	budihacele
Genitiv-Dativ	budihacei	budihacelor
Vocativ	budihace	budihacelor

1. (reg.) monstru, pocitanie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online