bulona

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză boulonner.

Pronunție

  • AFI: /bu.lo'na/


Verb


Conjugarea verbului
bulona
Infinitiv a bulona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
bulonez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să buloneze
Participiu bulonat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a îmbina două piese, două organe de mașini etc. cu ajutorul unor buloane.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe