bumbăcar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bumbac + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /bum.bə'kar/


Substantiv


Declinarea substantivului
bumbăcar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bumbăcar bumbăcari
Articulat bumbăcarul bumbăcarii
Genitiv-Dativ bumbăcarului bumbăcarilor
Vocativ bumbăcarule bumbăcarilor
  1. lucrător care se ocupă cu scărmănatul și torsul firelor de bumbac; negustor de țesături de bumbac.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe