lucrător

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a lucra + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /lu.krə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
lucrător
Singular Plural
Masculin lucrător lucrători
Feminin lucrătoare lucrătoare
Neutru lucrător lucrătoare
  1. care lucrează, care muncește.
  2. (despre zile) în care se lucrează, de lucru.
  3. (înv.; despre plantațiile de vie) care dă rod.
  4. (despre mine) care poate fi exploatat, care este în activitate.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
lucrător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lucrător lucrători
Articulat lucrătorul lucrătorii
Dativ-Genitiv lucrătorului lucrătorilor
Vocativ lucrătorule lucrătorilor
  1. persoană care muncește producând bunuri materiale; (p.gener.) orice om care muncește (într-un anumit domeniu).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe