Sari la conținut

bună

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din bunică.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bună
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bună bune
Articulat buna bunele
Genitiv-Dativ bunei bunelor
Vocativ buno bunelor
  1. (înv. și pop.) bunică.


Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru bun.