bunel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bun + sufixul -el.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bunel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bunel bunei
Articulat bunelul buneii
Genitiv-Dativ bunelului buneilor
Vocativ bunelule buneilor
  1. (fam.) bunic.


Traduceri

Referințe