burat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză burat.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
burat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ burat burate
Articulat buratul buratele
Genitiv-Dativ buratului buratelor
Vocativ buratule buratelor
  1. aparat format dintr-o sită centrifugă, folosit pentru cernerea făinii de cereale.


Traduceri

Anagrame

Referințe