buretieră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din burete + sufixul -ieră.

Pronunție

  • AFI: /bu.re.ti'e.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
buretieră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buretieră buretiere
Articulat buretiera buretierele
Genitiv-Dativ buretierei buretierelor
Vocativ buretieră buretierelor
  1. cutiuță care conține un burete (ud).


Traduceri

Referințe