butelcuță

română

Etimologie

Din butelcă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /bu.tel'ku.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului butelcuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	butelcuță	butelcuțe
Articulat	butelcuța	butelcuțele
Genitiv-Dativ	butelcuței	butelcuțelor
Vocativ	butelcuță	butelcuțelor

1. (reg.) diminutiv al lui butelcă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• culbutate

Referințe

• DEX '98 via DEX online