cârâitoare
română
Etimologie
Din cârâitor.
Pronunție
- AFI: /kɨ.rɨ.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cârâitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cârâitoare | cârâitori |
| Articulat | cârâitoarea | cârâitorile |
| Genitiv-Dativ | cârâitorii | cârâitorilor |
| Vocativ | cârâitoare | cârâitorilor |
- scârțâitoare cu care se alungă păsările.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online