cârnit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a cârni.

Pronunție

  • AFI: /kɨr'nit/


Substantiv


Declinarea substantivului
cârnit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cârnit cârnituri
Articulat cârnitul cârniturile
Genitiv-Dativ cârnitului cârniturilor
Vocativ cârnitule cârniturilor
  1. faptul de a cârni.


Traduceri

Anagrame

Referințe