crintă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din bulgară криниц (krinica).

Pronunție

  • AFI: /'krin.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crintă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crintă crinte
Articulat crinta crintele
Genitiv-Dativ crintei crintelor
Vocativ crintă crintelor
  1. vas de lemn (în formă de albie) de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș.


Traduceri

Anagrame

Referințe