călăfătuire
română
Etimologie
Din a călăfătui.
Pronunție
- AFI: /kə.lə.fə.tu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului călăfătuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | călăfătuire | călăfătuiri |
| Articulat | călăfătuirea | călăfătuirile |
| Genitiv-Dativ | călăfătuirii | călăfătuirilor |
| Vocativ | călăfătuire | călăfătuirilor |
- acțiunea de a călăfătui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online