călătorit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din verbul a călători.

Pronunție

  • AFI: /kə.lə.toˈrit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
călătorit
Singular Plural
Masculin călătorit călătoriți
Feminin călătorită călătorite
Neutru călătorit călătorite
  1. care a călătorit mult, umblat; care a văzut multe locuri.


Traduceri

Etimologie

Din călători.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru călători.

Anagrame

Referințe