Sari la conținut

cărunțeală

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a cărunți + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /kə.run'ʦe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cărunțeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cărunțeală invariabil
Articulat cărunțeala invariabil
Genitiv-Dativ cărunțelii invariabil
Vocativ cărunțeală invariabil
  1. căruntețe.


Traduceri

Referințe