calificare

română

Etimologie

Din a califica.

Pronunție

• AFI: /ka.li.fi'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului calificare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	calificare	calificări
Articulat	calificarea	calificările
Genitiv-Dativ	calificării	calificărilor
Vocativ	calificare	calificărilor

1. acțiunea de a (se) califica și rezultatul ei; pregătire într-un anumit domeniu de activitate profesională; calificație.
2. etapă eliminatorie într-un concurs sau într-o competiție sportivă, pentru selectarea concurenților.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• recalifica

Referințe

• DEX '98 via DEX online