calmucă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din calmuc.

Pronunție

  • AFI: /kal'mu.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
calmucă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calmucă calmuce
Articulat calmuca calmucele
Genitiv-Dativ calmucei calmucelor
Vocativ calmuco calmucelor
  1. persoană care face parte din populația de bază a Regiunii Calmuce.
  2. limbă din familia altaică, ramura mongolă, vorbită de calmuci.


Traduceri

Referințe