canotor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză canoteur.

Pronunție

  • AFI: /ka.no'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
canotor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ canotor canotori
Articulat canotorul canotorii
Genitiv-Dativ canotorului canotorilor
Vocativ canotorule canotorilor
  1. sportiv care practică sportul vâslitului; canotier.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe