caos

română

Etimologie

Din latină chaos.

Pronunție

• AFI: /ˈka.os/

Substantiv

1. formă învechită pentru haos.

---

catalană

(català)

Etimologie

Din latină chaos < greacă antică χάος (cháos).

Pronunție

• AFI: /ˈka.os/

Substantiv

caos m., invariabil

1. haos

Cuvinte derivate

• caòtic

---

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină chaos < greacă antică χάος (cháos).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

caos m., invariabil

1. haos

---

italiană

(italiano)

Variante

• (înv.) cao, (pop.) caosse

Etimologie

Din latină chaos < greacă antică χάος (cháos).

Pronunție

• AFI: /ˈkaos/

Substantiv

caos m., invariabil

1. haos

Sinonime

• confusione, disordine

Antonime

• ordine

Cuvinte derivate

• caotico

Referințe

• Treccani.it

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină chaos < greacă antică χάος (cháos).

Pronunție

• AFI: /'kaws/ (Brazilia)

Substantiv

caos m., invariabil

1. haos

Sinonime

• confusão, desordem

Antonime

• ordem

Cuvinte derivate

• caótico

---

retoromană

(rumantsch)

Etimologie

Din latină chaos < greacă antică χάος (cháos).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

caos m., invariabil

1. haos

Cuvinte derivate

• caotic

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină chaos < greacă antică χάος (cháos).

Pronunție

• AFI: /ˈka.os/

Substantiv

caos m., invariabil

1. haos

Sinonime

• confusión, desorden

Antonime

• orden

Cuvinte derivate

• caótico