carafă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din neogreacă καραφα (karáfa), franceză carafe, italiană caraffa.

Pronunție

  • AFI: /ka'ra.fə/


Substantiv


Declinarea substantivului
carafă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carafă carafe
Articulat carafa carafele
Genitiv-Dativ carafei carafelor
Vocativ carafă carafelor
  1. sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată.
  2. conținutul unei astfel de sticle.


Traduceri

Referințe