caraghioslâc

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din turcă karagözlük.

Pronunție

  • AFI: /ka.ra.gjos'lɨk/


Substantiv


Declinarea substantivului
caraghioslâc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ caraghioslâc caraghioslâcuri
Articulat caraghioslâcul caraghioslâcurile
Genitiv-Dativ caraghioslâcului caraghioslâcurilor
Vocativ caraghioslâcule caraghioslâcurilor
  1. faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie.


Traduceri

Referințe