Sari la conținut

carambolaj

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză carambolage.

Pronunție

  • AFI: /ka.ram.bo'laʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
carambolaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carambolaj carambolaje
Articulat carambolajul carambolajele
Genitiv-Dativ carambolajului carambolajelor
Vocativ carambolajule carambolajelor
  1. faptul de a face carambol.


Traduceri

Referințe