carambolaj
română
Etimologie
Din franceză carambolage.
Pronunție
- AFI: /ka.ram.bo'laʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului carambolaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carambolaj | carambolaje |
| Articulat | carambolajul | carambolajele |
| Genitiv-Dativ | carambolajului | carambolajelor |
| Vocativ | carambolajule | carambolajelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online