carbogen

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză carbogène.

Pronunție

  • AFI: /kar.bo'ʤen/


Substantiv


Declinarea substantivului
carbogen
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carbogen invariabil
Articulat carbogenul invariabil
Genitiv-Dativ carbogenului invariabil
Vocativ carbogenule invariabil
  1. amestec de bioxid de carbon în oxigen, utilizat mai ales în tratamentul asfixiilor.


Traduceri

Referințe