amestec

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a amesteca.

Pronunție

  • AFI: /aˈmes.tek/


Substantiv


Declinarea substantivului
amestec
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amestec amestecuri
Articulat amestecul amestecurile
Genitiv-Dativ amestecului amestecurilor
Vocativ amestecule amestecurilor
  1. reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite; amestecătură, combinație, mixtură.
  2. (chim.) produs obținut prin punerea laolaltă a mai multor substanțe care își păstrează proprietățile caracteristice.
  3. amestecătură.
  4. intervenție într-o afacere; participare (necerută sau forțată) la treburile sau relațiile altora; ingerință.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A (nu) avea (vreun) amestec = a (nu) avea un (vreun) rol într-o afacere, a (nu) avea (vreo) legătură cu cineva sau ceva


Traduceri

Etimologie

Din amesteca.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru amesteca.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru amesteca.

Anagrame

Referințe