carbonatare

română

Etimologie

După franceză carbonation.

Pronunție

• AFI: /kar.bo.na'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului carbonatare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carbonatare	carbonatări
Articulat	carbonatarea	carbonatările
Genitiv-Dativ	carbonatării	carbonatărilor
Vocativ	carbonatare	carbonatărilor

1. reacție chimică la care participă bioxidul de carbon și un hidroxid, din care rezultă un carbonat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online