catapulta

română

Etimologie

Din franceză catapulter.

Pronunție

• AFI: /ka.ta.pulˈta/

Verb

Conjugarea verbului catapulta
Infinitiv	a catapulta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	catapultez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să catapulteze
Participiu	catapultat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• căpătatul

Referințe

• DEX '98 via DEX online