cealmagiu

română

Etimologie

Din cealma + sufixul -giu.

Pronunție

• AFI: /ʧe̯al.maˈʤiw/

Substantiv

Declinarea substantivului cealmagiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cealmagiu	cealmagii
Articulat	cealmagiul	cealmagiii
Genitiv-Dativ	cealmagiului	cealmagiilor
Vocativ	cealmagiule	cealmagiilor

1. (înv.) bărbat care purta cealma; (p.restr.) turc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online