purta

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină portāre.

Pronunție

  • AFI: /pur'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) purta
Infinitiv a (se) purta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) port
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) poarte
Participiu purtat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a lua, a ridica, a ține pe cineva sau ceva în mână, în brațe etc. pentru a-l transporta în altă parte.
    Poartă ghiozdanul.
  2. a trece, a transmite ceva (dintr-o mână într-alta, din mână în mână, de la unul la altul).
    Poartă paharul din mână în mână.
  3. (despre vehicule) a transporta, a căra.
    Trenul l-a purtat prin multe orașe.
  4. (despre animale) a trage după sine.
  5. (v.tranz.) a duce dintr-o parte în alta, dintr-un loc în altul sau într-un anumit loc; a conduce (îndrumând, călăuzind, dirijând).
    Își purta mâna deasupra capului meu.
  6. (înv. și pop.) a induce în eroare.
    I-a purtat cu minciuni.
  7. (pop.) a mânui o unealtă.
  8. (v.tranz.) a-și duce sarcina, a avea făt în pântece.
  9. (fig.) a suporta, a suferi, a răbda.
    Poartă cu greu ura dușmanului.
  10. (v.refl.) (reg.) a umbla (de colo până colo), a circula, a merge.
  11. (v.tranz.) a mișca încoace și încolo corpul sau o parte a corpului; a umbla sau a-și ține corpul într-o anumită poziție.
  12. a face să se miște de colo până colo; a agita, a plimba dintr-o parte în alta.
  13. (v.tranz.) a avea, a poseda, a deține.
    Poartă în mână un buchet de flori.
  14. a avea anumite sentimente, atitudini.
  15. (v.tranz.) a avea, a moșteni sau a transmite un nume.
  16. (v.tranz.) a avea, a ține asupra sa (pentru a se folosi la nevoie).
  17. (v.tranz.) a pune pe sine un obiect de îmbrăcăminte, o podoabă etc., a fi îmbrăcat, încălțat sau împodobit cu..., a folosi un anumit obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte.
    Poartă pantofi galbeni.
    El poartă barbă.
    Port cercei de aur.
  18. a avea ceva pe sine (de la natură sau datorită obiceiului, a modei etc.).
    Poartă un coc monumental.
  19. (v.refl.) a se conforma unei anumite mode.
  20. (v.tranz.) a aranja îmbrăcămintea, accesoriile de îmbrăcăminte, părul etc. într-un anumit fel.
    Poartă părul peste cap.
  21. (v.tranz.) a suporta cheltuielile, grija cuiva.
  22. (v.tranz.) a deține o funcție, un post, un titlu.
  23. (v.tranz.) a întreține, a duce, a susține.
    A purta o corespondență vie cu...
  24. (v.tranz.) (despre obiecte) a avea imprimat, gravat etc. un semn distinctiv.
    Documentul poartă antetul instituției.
  25. (v.refl.) a se comporta, a se manifesta (într-un anumit fel).
    Se poartă grosolan.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • A purta pe cineva pe palme = a arăta cuiva o grijă deosebită, a răsfăța pe cineva
  • A purta (pe cineva) pe degete = a dispune de cineva după bunul său plac
  • (înv.) A purta arma = a aduce arma în poziția regulamentară de salut
  • A purta vorbe (sau minciuni) = a cleveti, a bârfi
  • A purta (pe cineva) cu vorba = a face promisiuni fără a-și ține cuvântul (pentru a obține un răgaz); a tărăgăna
  • A purta doliu = a umbla îmbrăcat în negru (în semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe îmbrăcăminte
  • (fam.) A purta coarne = (despre bărbați) a fi înșelat în căsnicie
  • (refl. impers.) Se poartă = e la modă, se obișnuiește, e modern
  • A purta de grijă cuiva = a îngriji
  • A purta grija cuiva = a fi îngrijorat din cauza cuiva
  • A purta răspunderea = a fi răspunzător


Traduceri

Referințe