celibatar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză célibataire.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.li.ba'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
celibatar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ celibatar celibatari
Articulat celibatarul celibatarii
Dativ-Genitiv celibatarului celibatarilor
Vocativ celibatarule celibatarilor
  1. persoană necăsătorită.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe