celibatar

română

Etimologie

Din franceză célibataire.

Pronunție

• AFI: /ʧe.li.ba'tar/

Substantiv

Declinarea substantivului celibatar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	celibatar	celibatari
Articulat	celibatarul	celibatarii
Genitiv-Dativ	celibatarului	celibatarilor
Vocativ	celibatarule	celibatarilor

1. persoană necăsătorită.

Cuvinte derivate

• celibatară

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bărătcile
• bracteali
• calibrate

Referințe

• DEX '98 via DEX online