cercare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a cerca.

Pronunție

  • AFI: /ʧer'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cercare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cercare cercări
Articulat cercarea cercările
Dativ-Genitiv cercării cercărilor
Vocativ cercare cercărilor
  1. (pop.) acțiunea de a (se) cerca și rezultatul ei.
  2. cercetare, investigație.
  3. încercare, experiență.
  4. probă.
  5. suferință, durere; nenorocire.


Traduceri

Anagrame

Referințe