cerceloi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cercel + sufixul -oi.

Pronunție

  • AFI: /ʧer.ʧe'loj/


Substantiv


Declinarea substantivului
cerceloi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cerceloi cerceloi
Articulat cerceloiul cerceloii
Genitiv-Dativ cerceloiului cerceloilor
Vocativ cerceloiule cerceloilor
  1. augmentativ al lui cercel.


Traduceri

Anagrame

Referințe