cetnic
română
Etimologie
Din sârbo-croată četnik.
Pronunție
- AFI: /ˈʧet.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului cetnic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cetnic | cetnici |
| Articulat | cetnicul | cetnicii |
| Genitiv-Dativ | cetnicului | cetnicilor |
| Vocativ | cetnicule | cetnicilor |
- participant la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Peninsula Balcanică în sec. xIX împotriva asupritorilor turci.
- membru al unor organizații de tip fascist care au activat în Iugoslavia.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online