chefnit

română

Etimologie

Din a chefni.

Pronunție

• AFI: /kef'nit/

Substantiv

Declinarea substantivului chefnit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chefnit	chefnituri
Articulat	chefnitul	chefniturile
Genitiv-Dativ	chefnitului	chefniturilor
Vocativ	chefnitule	chefniturilor

1. (rar) faptul de a chefni; lătrat scurt, repetat, agitat, țăhnit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online