chefni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
chefni
Infinitiv a chefni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să chefnească
Participiu chefnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre câini) a lătra scurt, repetat și agitat (urmărind vânatul, manifestându-și bucuria etc.); a țăhni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe