chibitcă

română

Etimologie

Din rusă кибитка (kibitka).

Pronunție

• AFI: /ki'bit.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului chibitcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chibitcă	chibitce
Articulat	chibitca	chibitcele
Genitiv-Dativ	chibitcei	chibitcelor
Vocativ	chibitcă	chibitcelor

1. (rar) un fel de trăsură ușoară (acoperită).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online